Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomi-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarnă-n goană trece
În caleşti de vijelii -
Se turtesc pe geamul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui...
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins cu-n fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremi de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.
(Nicolae Labiş, Iarna)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: adormite, rece, vine. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa de-odinioară. 6 puncte
3. Selectează un epitet şi o personificare din fragmentul dat. 6 puncte
4. Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine olfactivă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară / Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie. 6 puncte
1. adormite - culcate
RăspundețiȘtergererece - reavan
vine - se apropie
2. Rolul cratimei in secvente de-odinioara este de a lega cuvintele " de " si " odinioara " si pentru a le rosti impreuna dandu-le alta tonalitate.
3.(satele) adormite - epitet
noi podoabe pomi-ncarca - personificare
4. "Totul-i alb in jur cat vezi " - imagine vizuala
" Prin odai miroase a paine " - imagine olfactiva
5. Autorul vrea sa ne spuna prin semnificatia versurilor acestea ca iarna este foarte aspra. Si ca a fost cea mai friguroasa iarna si iarna ca aceea n-o sa mai fie .
Baltateanu Razvan
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereA.
RăspundețiȘtergere1.adormite=somnoroase
rece=inghetat
vine= se apropie
2.rolul cratimei in secventa de-odinioara este de a lega doua cuvinte prin alaturare.
3.satele adormite =epitet deoarece arata o insusire a unui obiect, ca un adjectiv
noi podoabe pomi incarca= personificare deoarece i se atribuie insusirii omenesti
4.Tot e alb in jur cat vezi
Dobromir Ionut
Rezolvare
RăspundețiȘtergere1. "adormite" - încremenite, nemişcate; "rece" - îngheţate; "vine" - se întoarce, intră.
2. Rolul cratimei este de a marca rostirea legată a două cuvinte diferite: "de" şi "odinioară". Se evită astfel hiatul între "e" şi "o" iar sunetele "de" şi "o" se rostesc într-o silabă ("deo"), ceea ce duce la un tempo mai rapid al enunţării. Autorul recurge la cratimă pentru a obţine măsura versului de 8 silabe, ca şi în celelalte versuri. Măsura regulată produce armonie.
3. Epitet: "adormite". Personificare: "Doamna Iarnă".
4. Imagine vizuală: "Totu-i alb în jur cât vezi...".
Imagine olfactivă: "Prin odăi miroase-a pâine...".
5. Poezia lui Labiş vorbeşte despre iarnă, transmiţând sentimentul de bucurie pe care îl au copiii la venirea acestui anotimp.
Natura toată este acoperită de zăpadă. În casă este cald, miroase a pâine şi copiii ascultă poveştile bunicului. Versurile date sugerează tocmai farmecul basmelor, care vorbesc despre o lume dispărută, adusă în memorie de zăpezile grozave de afară. Repetiţiile « basme…, basme » şi « vremi…, vremi » sugerează nostalgia după timpurile de altădată. Epitetele dezvoltate « pline de urgie » şi « care te-nfioară » exprimă emoţia copilărească provocată de ascultarea basmelor.
În concluzie, versurile citate exprimă bucuria poveştilor copilăriei, iarna, la gura sobei, în mijlocul familiei.
Evaluare
RăspundețiȘtergereB.R. - 2+5+3+6+1= 17 puncte; Nota: 5.66.
D.I.: 4+3+2+3+0= 12 puncte; Nota: 4.00
parca era vb de antonimeeee....
RăspundețiȘtergereAi dreptate. Am greşit toţi. Dar... e mai uşor de schimbat enunţul!
RăspundețiȘtergere