Testul 14 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 14 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? 

Aşa strigă cocoana Lucsiţa, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-şi face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din faţa oglinzii, răspunde şi mai nervoasă: 

— Uf! lasă-mă dracului şi dumneata, mamiţo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! 

Dobitoaca este guvernantă la copii, şi piaptănă şi pe madam Piscopesco; cocoana Lucsiţa este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soţia lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante şi mai confortabile vile din Sinaia. [...] Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie aşa de emoţionată şi de nervoasă? [...] Din înaltul ordin al maiestăţilor lor, doamna şi domnul Zefir Piscopesco sunt invitaţi pentru astăzi, la ora 1 d.a., a lua dejunul la castelul Peleş! 

— Unde-i dobitoaca, mamiţo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulindu-şi tare necăjită cârlionţii de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. 

— Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsiţa. Şi trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de deasupra flăcării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el şi-l vâră apoi în cârlionţii rebeli. 

— Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript![...] 

— Douăsp'ce şi un sfert, soro! ce dracu faceţi? tot nu te-ai mai isprăvit?... vrei să-ntârziem? nu face pentru ca să ne aştepte, mai ales întâia oară! 

Dar madam Piscopesco, fără s-asculte vorbele domnului Zefir Piscopesco, şi încovoindu-se de talia ei elegantă în faţa oglinzii, aşa ca să-şi poată vedea turnura, întreabă: 

— Sunt bine la spate, mamiţo?[...] 

— Haide odată, soro! că te las şi merg singur! Sunt douăsprezece şi jumătate. 

Încă o privire-n oglindă. În sfârşit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soţul său. 

— La Peleş! şi mai iute! zice către birjar d. Piscopesco, după ce şi-a încrucişat braţele şi s-a aşezat bine. 

Birjarul mână. 

— Mamiţo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsiţa, care de pe verandă o scuipă, să n-o deoache; mamiţo, bagă de seamă la cheile dulapului, că iar fură zahăr dobitoaca, fir-ar a dracului să fie!

(I.L.Caragiale, La Peleş) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: nervoasă, suie, iute.   6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa suflă-n el.      6 puncte
3. Selectează din fragmentul dat trei cuvinte care conţin diftongi.      6 puncte
4. Numeşte modurile de expunere prezente în text.      6 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!.    6 puncte 

Testul 6 - pregătire pentru evaluarea naţională 2014

Citeşte, cu atenţie, textul:

Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti - i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu - cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere ... Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros [...]. 

Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere. 

— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo ... 

Şi s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus şi răbdător. Câteva zile, la început, îl cam zăpăcise oraşul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât uşa, zgomotul trăsurilor, învălmăşeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi aţâţau curiozitatea lui de copil neobişnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleau în cap valvârtej şi-i târau gândurile şi mirarea ca într-un şuvoi năprasnic. [...] 

Vara, la vacanţa cea mare, îndată după împărţirea premiilor, îşi strângea lucruşoarele, săruta frumos mâna părintelui şi mamei preotese, îşi lua legătura la subţioară şi pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare. 

Iar mama Ilinca, în toţi anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale mâncării[...]. 

Şi cât îi ea de trecută, de slabă şi bătută de necazuri, dar faţa îi întinereşte când vede pe Radu viind*; [...] se repede în cale-i şi într-un suflet e la poarta ţarinei*. 

(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii) 

*viind - venind
*ţarină, s.f. - câmp cultivat; ogor, arătură

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sărac, mari, bucurie.       6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare.   6 puncte
3. Transcrie, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acţiunea.        6 puncte
4. Menţionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat.      6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.               6 puncte

Testul 4 - pregătire pentru evaluarea naţională

Citeşte, cu atenţie, textul:

Totu-i alb în jur cât vezi 
Noi podoabe pomi-ncarcă 
Şi vibrează sub zăpezi 
Satele-adormite parcă. 
Doamna Iarnă-n goană trece 
În caleşti de vijelii - 
Se turtesc pe geamul rece 
Nasuri cârne şi hazlii. 
Prin odăi miroase-a pâine, 
A fum cald şi amărui 
Zgreapţănă la uşă-un câine 
Să-şi primească partea lui... 
Tata iese să mai pună 
Apă şi nutreţ la vacă; 
Vine nins cu-n fel de brumă 
Şi-n mustăţi cu promoroacă. 
Iar bunicul desfăşoară 
Basme pline de urgie, 
Basme care te-nfioară 
Despre vremi de-odinioară, 
Vremi ce-n veci n-au să mai fie. 

(Nicolae Labiş, Iarna) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: adormite, rece, vine.     6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa de-odinioară.   6 puncte
3. Selectează un epitet şi o personificare din fragmentul dat.    6 puncte
4. Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine olfactivă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară / Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie.   6 puncte