Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti - i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu - cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere ...
Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros [...].
Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.
— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo ...
Şi s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus şi răbdător. Câteva zile, la început, îl cam zăpăcise oraşul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât uşa, zgomotul trăsurilor, învălmăşeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi aţâţau curiozitatea lui de copil neobişnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleau în cap valvârtej şi-i târau gândurile şi mirarea ca într-un şuvoi năprasnic. [...]
Vara, la vacanţa cea mare, îndată după împărţirea premiilor, îşi strângea lucruşoarele, săruta frumos mâna părintelui şi mamei preotese, îşi lua legătura la subţioară şi pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare.
Iar mama Ilinca, în toţi anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale mâncării[...].
Şi cât îi ea de trecută, de slabă şi bătută de necazuri, dar faţa îi întinereşte când vede pe Radu viind*; [...] se repede în cale-i şi într-un suflet e la poarta ţarinei*.
(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii)
*viind - venind*ţarină, s.f. - câmp cultivat; ogor, arătură
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sărac, mari, bucurie. 6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare. 6 puncte
3. Transcrie, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acţiunea. 6 puncte
4. Menţionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere. 6 puncte
1. sarac - bogat
RăspundețiȘtergeremari - mici
bucurie - tristete
2. Folosirea virgulei in secventa " cu inima plina de dor , de bucurie si de nerabdare " semnifica pauza in vorbire .
3. "vara , vacanta cea mare"
4. Genul epic cuprinde opere literare in care autorul isi exprima in mod direct , ganduri , idei si sentimente prin intermediul unor personaje si a unei actiuni.
5. Semnificatia secventei semnifica saracia in care traia acel copil care vroia sa plece la Bucuresti , ca s-a imprumutat de panza sa-i faca haine si altele.
Baltateanu Razvan
A.
RăspundețiȘtergere1. sarac=bogat
mari=mici
bucurie=necaz
2.vrigula reprezinta pauza in vorbire
3.actiunea se petrece in vacanta de vara
4.2 trasaturi ale genului epic prezentate in textul de mai sus sunt personaje si sentimente si ideii..
5.Secventa prezinta ca biata sa mama,cand era baiatul sa plece ia facut rost de mancare si ceva sa ia la el... din toata saracia femeii i-a dat.
Dobromir Ionut
1. sarac - bogat
RăspundețiȘtergeremari - mici
bucurie - tristete, suparare
2. virgula are rolul de a separa termenii unei enumeratii (desparte doua parti de propozitie de acelasi fel aflate in raport de coordonare prin juxtapunere)
3. "Vara, la vacanţa cea mare", "pe la pârguitul strugurilor"
4. modul predominant de expunere este naratiunea, textul are personaje, actiune si narator obiectiv
5. Secventa semnifica dorinta mamei de a-l trimite pe baiat la scoala. Aceasta imprumuta din sat cate un petic de material pentru a-i face baiatului niste haine. Cu lacrimi in ochi ea se desparte de baiat. Repetarea cuvantului "singura" accentueaza tristetea mamei, diminutivul "bucatica" semnifica saracia in care traiau.
Marinica Andrei
Rezolvare
RăspundețiȘtergere1. "sărac" - bogat, "mari" - mici, "bucurie" - tristeţe.
2. Virgula are rolul de a separa termenii unei enumeraţii. / Virgula marchează raportul de coordonare prin juxtapunere dintre două complemente indirecte ("de dor" şi "de bucurie") ale aceluiaşi regent (adjectivul "plină").
3. "pe la pârguitul strugurilor", "Câteva zile, la început", "Vara, la vacanţa cea mare".
4. Textul este epic, deoarece are acţiune şi personaje. Acţiunea prezintă plecarea lui Radu la oraş, pentru a învăţa. Personajele sunt Radu, mama sa, Ilinca, învăţătorul Ghervescu şi fratele său de la oraş.
5. Secvenţa citatată semnifică, pe de o parte dorinţa mamei de a-şi ajuta copilul să plece la oraş, pentru a învăţa carte şi a scăpa de sărăcie. Condiţiile materiale precare ale familiei sunt sugerate de epitetul "biata" şi de construcţiile "ce-a putut" şi "ce s-a priceput". Pe de altă parte secvenţa semnifică durerea mamei de a se despărţi de unicul ei fiu. Sugestivă în acest sens este repetiţia adjectivului "singura".
Notele corecte
RăspundețiȘtergereB.R.: 6+1+3+3+3= 16 puncte / Nota: 5.33
D.I.: 6+1+0+1+1= 9 puncte / Nota: 3.00
M.A.:6+6+6+6+6= 30 puncte / Nota: 10