Testul 11 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 11 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi aşa, mâine aşa, poimâine se numeşte că-i duminică dimineaţă. Cine merge la sfânta biserică? Baba şi cu fată-sa! Biata copilă a moşneagului, urgisită şi necăjită, stă acasă şi aşa primeşte poruncă: 

— Să stai şi să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi? 

— Bine. 

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moşneagului se urcă pe coşăr* şi se uită. Ele cum ajung în faţa pridvorului, s-apucă şi ea şi se duce la cei doi nucuşori din grădină, răsădiţi de mânuţa ei, răsfiraţi a plâns, cu crengile frăţeşte la pământ şi, fiindcă acolo-i şedea norocul şi ajutorul ei, face: „Descuieţi-vă, nucuşorilor!" Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai ştiu ce fel de lucruri scumpe au ieşit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăţiei nu se află, şi trăsură şi cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită aşa de mândru, iacă intră şi ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveţi auz îndeajuns şi vă puteţi închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire şi pe inima împărătească - şi adică de ce nu? - şi să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei! [...] 

Şi mâncarea era făcută, nici prea rece şi nici prea fierbinte, cum e mai bunişoară pentru izbăvit de inimă rea. 

— Dar oaleu! - zice fata babei - tu nici nu ştii una! 

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 

— D-apoi tu ce mai ştii! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă! 

— De! Dacă eu, săraca, şed numai acasă! 

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună) 

*coşăr, coşar, s.n. - (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie
*nafură, anafură, s.f. - bucăţele de pâine care se împart credincioşilor la sfârşitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită.     6 puncte 

2. Explică rolul virgulei în secvenţa: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă!     6 puncte 

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spaţiul acţiunii.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.    6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei!    6 puncte 

Testul 6 - pregătire pentru evaluarea naţională 2014

Citeşte, cu atenţie, textul:

Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti - i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu - cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere ... Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros [...]. 

Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere. 

— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo ... 

Şi s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus şi răbdător. Câteva zile, la început, îl cam zăpăcise oraşul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât uşa, zgomotul trăsurilor, învălmăşeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi aţâţau curiozitatea lui de copil neobişnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleau în cap valvârtej şi-i târau gândurile şi mirarea ca într-un şuvoi năprasnic. [...] 

Vara, la vacanţa cea mare, îndată după împărţirea premiilor, îşi strângea lucruşoarele, săruta frumos mâna părintelui şi mamei preotese, îşi lua legătura la subţioară şi pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare. 

Iar mama Ilinca, în toţi anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale mâncării[...]. 

Şi cât îi ea de trecută, de slabă şi bătută de necazuri, dar faţa îi întinereşte când vede pe Radu viind*; [...] se repede în cale-i şi într-un suflet e la poarta ţarinei*. 

(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii) 

*viind - venind
*ţarină, s.f. - câmp cultivat; ogor, arătură

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sărac, mari, bucurie.       6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare.   6 puncte
3. Transcrie, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acţiunea.        6 puncte
4. Menţionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat.      6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.               6 puncte