Complement direct sau complement indirect?

Testul 21 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 21 - 42 de puncte

Citeşte cu atenţie textul următor:

Se-nnorează ceru-albastru,
Nicio floare, niciun astru,
Căci şi cer ca şi pământ
Pus-au vara în mormânt.

Toate frunzele-adorate
Zboară-n vânt amestecate...
Corbi şi ciori-nnegresc pe sus...
Rândunelele s-au dus. [...]

De la munte pân’ la baltă
Numai crivăţ ce te saltă;
Numai cer posomorât
Peste câmpul mohorât.

Bătătura e pustie
De belşug şi veselie
Şi de-al verei cântec viu
Orice suflet e pustiu...

(Al. Macedonski, Zi de iarnă)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele "posomorât", "astru", "adorate".    6 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvenţa "Se-nnorează" şi rolul apostrofului în secvenţa "pân´la baltă".   6 puncte

3. Selectează o enumeraţie, un epitet si o personificare din text.    6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii.      6 puncte

5. Comentează, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versului "Pus-au vara în mormânt".   6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi expnmi opinia despre semnificaţia titlului poeziei "Zi de iarnă", de Al. Macedonski, prin raportare la conţinutul fragmentului citat.

În compunerea ta, trebuie: 

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text;   4 puncte 

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;   4 puncte 

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;    2 puncte 

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.    2 puncte

Testul 20 - pregătire pentru evaluarea naţională

Redactează o compunere de 150 - 250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia titlului poeziei "După ploaie" de Otilia Cazimir, de la testul anterior.     12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
- să formulezi o opinie despre titlul poeziei;
- să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
- să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Testul 19 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 19 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Cu lung pumnal de fulgere albastre, 
Îşi taie drumul ploaia fumurie 
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre, 
Aruncă-n treacăt zvon de clopoţei 
Pe şoldul unui deal, şi-n urma ei 
Parc-a plouat cu puf de păpădie. 

Întind castanii palme reci şi ude, 
Cu plete-n ochi se scutură-o răchită. 
Îşi strâng salcâmii frunza despletită, 
Şi toate florile subţiri şi crude 
Se-ntorc pe-o parte şi pe alta-n vânt, 
S-arate soarelui cât de frumoase sunt. 

Şi cum de sus se uită soare greu 
În urma ploii care a trecut, 
Pământu-i pare-un vechi urcior de lut, 
Cu toartă fragedă - de curcubeu. 

 ( Otilia Cazimir, "După ploaie" ) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: fumurie, ude, se uită.    6 puncte 

2.Explică rolul cratimei din secvenţa: aruncă-n treacăt.     6 puncte 

3.Selectează o personificare şi un epitet din textul dat.     6 puncte 

4.Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine auditivă.       6 puncte 

5.Prezintă în 30 - 50 de cuvinte (3 - 5 rânduri) semnificaţia versurilor : Şi toate florile subţiri şi crude/ Se-ntorc pe-o parte şi pe alta- n vânt/ S-arate soarelui cât de frumoase sunt.      6 puncte

Testul 18 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 18 - 24 de puncte

Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat la testul 17.        12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

− să prezinţi succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text; 

− să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 

− să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

− să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Testul 17 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 17 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

"Merse, merse şi iar merse, cale de vreo zi ş-o noapte, pân-ajunse în ţinuturile zmeului. [...] 

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au îngheţat şi aripile şi nici că mai pot să răsuflu. 

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! [...] 

Merse, merse şi iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleştar [...], cu faţa înspre prăpăstii. Şi de departe-i zise: 

 — Ascultă, casă, de mine şi te-ntoarce mai bine […]. 

Casa se supuse şi se-ntoarse cu uşa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu pretutindeni mulţime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul şi cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost nişte surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toţi pereţii de cleştar ai casei. 

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl adusese p-acolo. 

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fraţii mei plecaseră să te găsească şi eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâţia ani te caută şi te jeleşte. 

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina. Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată! 

— Viteaz o fi zmeul, dar eu ştiu una şi bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea cea tare de aur!"

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, "Viteazul cu mâna de aur") 

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ţinuturile, viteaz.   6 puncte 

2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: "— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă!"   6 puncte 

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acţiunii.  6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.   6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: "Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată!"     6 puncte

Testul 16 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 16 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

„La 8 ani am citit «20 000 de leghe sub mări». Cred că era o carte foarte groasă. Era cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav*. [...] Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit? Faptul, pesemne, că puteam aluneca într- o altă lume. Cu fiecare carte într-o altă lume. În oricât de multe lumi. La nesfârşit. Cu fiecare carte plecam în altă călătorie, fugeam în altă viaţă. [...] 

Mă «marcau» cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de «pluralitate a lumilor». Imediat după aceea, mi-a căzut în mână o carte a lui Edmondo de Amicis, «Cuore. Inimă de copil». Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea. Dar m-a făcut să descopăr mila, o milă sfâşietoare, insuportabilă. Ţin minte că am citit-o toată înlăcrimat. Uneori plângeam atât de tare, încât, nemaiputând să văd literele din cauza lacrimilor, trebuia să mă opresc din citit. Poate că era o carte kitsch*. Dar ce importanţă are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rană, mi-a educat mila. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind «Ivanhoe» a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de erou. Iar când mi-a căzut în mână «Contele de Monte-Cristo» am trăit patetic nedreptatea şi am simţit dulceaţa răzbunării. 

Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul în viaţa oamenilor al deprinderii vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei» pentru puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt poziţiile fundamentale pe care trebuie să le ocupe de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil." 

(Gabriel Liiceanu, "Cum învaţă puii de oameni să vâneze", în volumul „Cărţile care ne-au făcut oameni") 

*hulpav - lacom
*kitsch - creaţie de nivel artistic scăzut

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- care este sentimentul pe care autorul l-a descoperit la vârsta copilăriei prin intermediul cărţii «Cuore. Inimă de copil»; 

- care este vârsta la care naratorul consideră că se descoperă idealul de vitejie al bărbatului şi gustul înfruntării, prin citit.             4 puncte

2. Scrie titlul textului din care este extras fragmentul si denumirea volumului în care acesta a apărut.         4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: „Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit?"    4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei»".      4 puncte 

5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul primei subordonate: „Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii."      4 puncte  

6. Construieste o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă printr-un adverb relativ.      4 puncte

Testul 15 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 15 - 24 de puncte

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 rânduri), în care să argumentezi caracterul epic al fragmentului dat din textul „La Peleş", scris de I.L. Caragiale.        12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

- să precizezi două caracteristici ale genului epic; 

- să evidenţiezi prin două argumente prezenţa elementelor caracteristice genului epic în textul dat; 

- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

- să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1 p; coerenţa textului - 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p; ortografia - 3 p; punctuaţia - 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 p)

Testul 14 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 14 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? 

Aşa strigă cocoana Lucsiţa, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-şi face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din faţa oglinzii, răspunde şi mai nervoasă: 

— Uf! lasă-mă dracului şi dumneata, mamiţo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! 

Dobitoaca este guvernantă la copii, şi piaptănă şi pe madam Piscopesco; cocoana Lucsiţa este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soţia lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante şi mai confortabile vile din Sinaia. [...] Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie aşa de emoţionată şi de nervoasă? [...] Din înaltul ordin al maiestăţilor lor, doamna şi domnul Zefir Piscopesco sunt invitaţi pentru astăzi, la ora 1 d.a., a lua dejunul la castelul Peleş! 

— Unde-i dobitoaca, mamiţo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulindu-şi tare necăjită cârlionţii de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. 

— Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsiţa. Şi trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de deasupra flăcării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el şi-l vâră apoi în cârlionţii rebeli. 

— Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript![...] 

— Douăsp'ce şi un sfert, soro! ce dracu faceţi? tot nu te-ai mai isprăvit?... vrei să-ntârziem? nu face pentru ca să ne aştepte, mai ales întâia oară! 

Dar madam Piscopesco, fără s-asculte vorbele domnului Zefir Piscopesco, şi încovoindu-se de talia ei elegantă în faţa oglinzii, aşa ca să-şi poată vedea turnura, întreabă: 

— Sunt bine la spate, mamiţo?[...] 

— Haide odată, soro! că te las şi merg singur! Sunt douăsprezece şi jumătate. 

Încă o privire-n oglindă. În sfârşit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soţul său. 

— La Peleş! şi mai iute! zice către birjar d. Piscopesco, după ce şi-a încrucişat braţele şi s-a aşezat bine. 

Birjarul mână. 

— Mamiţo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsiţa, care de pe verandă o scuipă, să n-o deoache; mamiţo, bagă de seamă la cheile dulapului, că iar fură zahăr dobitoaca, fir-ar a dracului să fie!

(I.L.Caragiale, La Peleş) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: nervoasă, suie, iute.   6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa suflă-n el.      6 puncte
3. Selectează din fragmentul dat trei cuvinte care conţin diftongi.      6 puncte
4. Numeşte modurile de expunere prezente în text.      6 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!.    6 puncte 

Testul 13 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 13 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

La Celei, pe malul nordic al Dunării, oamenii locuiesc neîntrerupt de mii de ani. Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. Apoi, romanii au întemeiat o aşezare civilă pe care împăratul Constantin cel Mare avea să o transforme în bază militară, menită să apere podul construit peste Dunăre în anul 328. Un mileniu şi jumătate de creşteri şi descreşteri: cucerită de huni în anul 447, cetatea renaşte pe vremea împăratului lustinian, îngenunchează sub atacurile avaro-slave din secolul al Vl-lea, după care, în vremea lui Mihai Viteazul, devine un punct de rezistenţă antiotomană. Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. În situl* arheologic rămas ca amintire, ziduri din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii: termele*, mai multe locuinţe, porţi şi turnuri... Plin de copaci, de iarbă şi de flori sălbatice, locul are înfăţişarea unei grădini secrete. Dar adevărata taină se află undeva sub pământ: aşa-numita fântână secretă. Un tunel de peste 25 de metri coboară, oblic, spre un izvor aflat la 18 metri adâncime. 

(Mihaela Stănescu, Poveştile pământului ars, în revista Descoperă) 

*sit (arheologic), s.n. - aşezare arheologică; loc în care se efectuează săpături arheologice
*terme, s.f, pl. - băi publice la romani

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- numele unui împărat de care se leagă istoria locului descris; 

- rolul cetăţii Sucidava în vremea lui Mihai Viteazul.   4 puncte 

2. Scrie numele autorului şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. 4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: [...] zidurile din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii. 4 puncte 

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. 4 puncte 

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să. 4 puncte

Testul 12 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 12 - 24 de puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să caracterizezi personajul fata moşneagului din fragmentul de basm citat la testul anterior.      12 puncte

În compunerea ta, trebuie: 

- să precizezi două mijloace de caracterizare a personajului ales; 

- să ilustrezi două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat; 

- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

- să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei - 1 p.; coerenţa textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 p.)

Testul 11 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 11 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi aşa, mâine aşa, poimâine se numeşte că-i duminică dimineaţă. Cine merge la sfânta biserică? Baba şi cu fată-sa! Biata copilă a moşneagului, urgisită şi necăjită, stă acasă şi aşa primeşte poruncă: 

— Să stai şi să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi? 

— Bine. 

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moşneagului se urcă pe coşăr* şi se uită. Ele cum ajung în faţa pridvorului, s-apucă şi ea şi se duce la cei doi nucuşori din grădină, răsădiţi de mânuţa ei, răsfiraţi a plâns, cu crengile frăţeşte la pământ şi, fiindcă acolo-i şedea norocul şi ajutorul ei, face: „Descuieţi-vă, nucuşorilor!" Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai ştiu ce fel de lucruri scumpe au ieşit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăţiei nu se află, şi trăsură şi cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită aşa de mândru, iacă intră şi ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveţi auz îndeajuns şi vă puteţi închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire şi pe inima împărătească - şi adică de ce nu? - şi să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei! [...] 

Şi mâncarea era făcută, nici prea rece şi nici prea fierbinte, cum e mai bunişoară pentru izbăvit de inimă rea. 

— Dar oaleu! - zice fata babei - tu nici nu ştii una! 

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 

— D-apoi tu ce mai ştii! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă! 

— De! Dacă eu, săraca, şed numai acasă! 

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună) 

*coşăr, coşar, s.n. - (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie
*nafură, anafură, s.f. - bucăţele de pâine care se împart credincioşilor la sfârşitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită.     6 puncte 

2. Explică rolul virgulei în secvenţa: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă!     6 puncte 

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spaţiul acţiunii.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.    6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei!    6 puncte 

Testul 10 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 10:       24 de puncte

Redactează o scurtă naraţiune de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să prezinţi o întâmplare petrecută la munte.                      12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

- să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; 

- să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal; 

- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

- să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei - 1 p.; coerenţa textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 p.)

Testul 9 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 9: 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Masivul Rarău este unul dintre cei mai îndrăgiţi munţi din Carpaţii Orientali, nu numai pentru frumuseţea locurilor, binecuvântate de existenţa câtorva mănăstiri si schituri deosebite, ci şi pentru fascinaţia exercitată de bine-cunoscutele Pietre ale Doamnei, imensele stânci pe seama cărora circulă legende care datează de pe vremea lui Petru Rareş - soţia şi averea sa ar fi fost ascunse prin aceste locuri, de teama năvălirilor tătare. În amintirea acelor întâmplări şi a stâncilor salvatoare, impunătoarele formaţiuni calcaroase au fost denumite Pietrele Doamnei. Dincolo de bogăţiile care ar zăcea tăinuite şi acum în măruntaiele stâncoase, se crede că adevăratul tezaur este de natură energetico-spirituală, întregul areal* fiind o poartă de accedere* spre alte lumi, la fel ca în cazul arealului din Bucegi. Adevăr sau ficţiune, nu putem şti sigur, cert este că turnurile Pietrelor Doamnei, măsurând 70 m, atrag ca un magnet drumeţi temerari, dar şi turişti obişnuiţi care vin fie dinspre Câmpulung Moldovenesc, fie dinspre Vatra Dornei. Despre aceste pietre s-a spus că sunt o „catedrală a naturii", un veritabil „templu carpatin", o măreaţă „zidire ciclopică", o cetate de piatră ce se lasă anevoie cucerită. 

(Adina Baranovschi, Altare ciclopice în Carpaţi, în revista Terra Magazin) 

*areal, s.n. - arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale *accedere, s.f - acces, pătrundere, intrare

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- un motiv pentru care masivul Rarău este îndrăgit de turişti; 

- dimensiunea turnurilor Pietrelor Doamnei.    4 puncte 

2. Scrie numele autorului şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat.    4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare cuvânt subliniat din secvenţa: imensele stânci pe seama cărora circulă legende care datează de pe vremea lui Petru Rareş.    4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: În amintirea acelor întâmplări şi a stâncilor salvatoare, impunătoarele formaţiuni calcaroase au fost denumite Pietrele Doamnei.   4 puncte 

5. Transcrie două propoziţii subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Despre aceste pietre s-a spus că sunt [...] o cetate de piatră ce se lasă anevoie cucerită.     4 puncte 

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă introdusă prin conjuncţia subordonatoare că.      4 puncte 

Testul 8 - pregătire pentru evaluarea naţională 2014

Testul 8 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Se uită lung fiul de împărat cum mârţoaga îmbuca cu lăcomie din jar, dar nu zise nimic, gândea însă în mintea sa: dacă mă voi duce cu schiloada asta, nu stau bun că o să ajung departe; numai împrejurarea că mânca foc îl făcu să nu crează că mumă-sa l-ar fi păcălit. Calul însă [...] zise: 

— Drag domnul meu, ştiu ce gândeşti, dar nu te teme, bun e Dumnezeu şi bună minte ţi-a dat de m-ai căutat, gată-te de cale, dar până atuncea mai dă-mi un vrav* bun de jar să mă satur, apoi îmi porunceşte cum să merg: ca vântul sau ca gândul? 

Şi merse fiul împăratului cu mârţoaga acasă; fraţii cei mai mari nu-şi putură stăpâni râsul când îl văzură cu ce cal voieşte a pleca, ba cel mai mare chiar zise în batjocură: 

— Pare-mi-se că de ceilalţi te temi. 

Tată-său însă nu se învoia odată cu capul a-l lăsa să plece cu acel cal, dar, după multă rugare, în urmă zise: 

— Acum fă ce ştii, eu nu mă mai amestec. 

Şi dete feciorul un vrav mare de jar calului [...], care sforăi o dată de tot scântei îi ieşiră pe nări, apoi se scutură de îi căzu tot părul de pe el şi rămase numai un păr luciu-galben ca aurul şi era acum calul mai frumos decât toţi câţi îi avea împăratul. Atunci zise împăratul: 

— Cu calul acesta am umblat şi eu a peţi. 

După aceea, intră feciorul în chilia împărătesei să-şi ia rămas-bun, iar ea îl sărută şi-i dete trei lucruri: un inel, un ceas şi o lădiţă de aur. Aceste trei daruri aveau un preţ foarte mare, deoarece inelul răspândea lumină ca soarele, ceasul strălucea tot ca soarele, şi dacă îl puneai pe masă deschis, cânta mai frumos decât toate muzicile din lume, iar lădiţa asemenea era strălucitoare ca un soare şi când o puneai pe masă şi o deschideai, ieşeau din ea cele mai bune mâncări şi băuturi ce sunt pe astă lume. După aceea, îşi încinse paloşul cel ruginit, îşi luă sănătate bună de la tată-său şi de la fraţi şi hai la drum. Apoi îl întrebă calul: 

— Domn, domnuţul meu, dar cum să te duc: ca vântul sau ca gândul? 

— Să mă duci ca gândul, răspunse feciorul şi începură a merge întâi mai lin, apoi tot mai tare până nu se mai vedeau. 

(Crăiasa Zânelor, basm cules de Ion Pop-Reteganul) 

*vrav, vraf, s.n. - grămadă, maldăr, morman

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie din text câte un cuvânt obţinut prin derivare, prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.      6 puncte 

2. Explică rolul celor două puncte în secvenţa: Atunci zise împăratul: — Cu calul acesta am umblat şi eu a peţi.     6 puncte 

3. Selectează o personificare şi o enumeraţie din fragmentul dat.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.     6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Şi dete feciorul un vrav mare de jar calului [...], sforăi o dată de tot scântei îi ieşiră pe nări, apoi se scutură de îi căzu tot părul de pe el şi rămase numai un păr luciu-galben ca aurul şi era acum calul mai frumos decât toţi câţi îi avea împăratul.              6 puncte

Testul 7 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 7 (24 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:

Eucitesc.ro anunţă un nou concurs fulger! Propunerea pentru această ediţie a concursului Cum ar fi dacă ...? este să vă imaginaţi ziua de Crăciun aşa cum se va petrece ea în viitor, în anul 2200. În cartea lui Charles Dickens, Poveste de Crăciun, Ebeneezer Scrooge se întâlneşte cu trei fantome, dintre care una este cea a Crăciunului Ce-Va-Să-Vină. Aceasta îl poartă pe Scrooge pe străzile Londrei şi îl face părtaş la conversaţiile dintre oamenii care l-au cunoscut în trecut pe personajul nostru. Noi suntem curioşi să aflăm cum va arăta Crăciunul anului 2200, ce colinde se vor cânta, ce cadouri vor fi aşezate sub bradul hologramă, cum vor sărbători copiii venirea lui Moş Crăciun etc. Imaginează-ţi un scenariu de acest fel, cât mai autentic, scrie-l într-un text de maximum o pagină şi trimite-l pe adresa admin@eucitesc. ro, până pe data de 23 decembrie. 

Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi. Aşa cum v-aţi obişnuit deja, premiul constă într-un tichet în valoare de 500 de lei, cu ajutorul căruia îţi vei putea cumpăra cărţile preferate. 

(www.eucitesc.ro) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- numele concursului anunţat; 

- termenul limită de trimitere a textelor pentru concurs.    4 puncte 

2. Precizează care este valoarea premiului concursului şi pentru ce poate fi folosit acesta.    4 puncte 

3. Menţionează valoarea morfologică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate din secvenţa: 

Aceasta îl poartă pe Scrooge pe străzile Londrei şi îl face părtaş la conversaţiile dintre oamenii care l-au cunoscut în trecut pe personajul nostru.          4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Imaginează-ţi un scenariu de acest fel, cât mai autentic, scrie-l într-un text de maximum o pagină [...].        4 puncte 

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.      4 puncte 

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin adverbul relativ cum.       4 puncte

Testul 6 - pregătire pentru evaluarea naţională 2014

Citeşte, cu atenţie, textul:

Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti - i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu - cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere ... Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros [...]. 

Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere. 

— Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo ... 

Şi s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus şi răbdător. Câteva zile, la început, îl cam zăpăcise oraşul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât uşa, zgomotul trăsurilor, învălmăşeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi aţâţau curiozitatea lui de copil neobişnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleau în cap valvârtej şi-i târau gândurile şi mirarea ca într-un şuvoi năprasnic. [...] 

Vara, la vacanţa cea mare, îndată după împărţirea premiilor, îşi strângea lucruşoarele, săruta frumos mâna părintelui şi mamei preotese, îşi lua legătura la subţioară şi pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare. 

Iar mama Ilinca, în toţi anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale mâncării[...]. 

Şi cât îi ea de trecută, de slabă şi bătută de necazuri, dar faţa îi întinereşte când vede pe Radu viind*; [...] se repede în cale-i şi într-un suflet e la poarta ţarinei*. 

(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii) 

*viind - venind
*ţarină, s.f. - câmp cultivat; ogor, arătură

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sărac, mari, bucurie.       6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa cu inima plină de dor, de bucurie şi de nerăbdare.   6 puncte
3. Transcrie, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul în care se petrece acţiunea.        6 puncte
4. Menţionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat.      6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.               6 puncte

Testul 5 - pregătire zilnică pentru evaluarea naţională

Citeşte, cu atenţie, textul:

Dincolo de miturile* care o înconjoară şi de domnitorii care i-au decis soarta, Poienari impresionează, în primul rând, prin amplasare. Situată la 850 de metri altitudine, în vârful Muntelui Cetatea, a fost odinioară „un cuib de vulturi", locuit de soldaţi curajoşi, asigurând un ultim refugiu în calea duşmanilor, care cu greu ar fi putut urca până aici. Turiştii trebuie să depună un efort susţinut ca să treacă de cele aproape 1.500 de trepte până la cetate. Scările au fost amenajate destul de recent, între anii 1969 şi 1972, când ruinele au fost parţial restaurate şi incluse în circuitul turistic. Tot atunci a fost construită şi o căsuţă în stil argeşean, la intrarea în cetate, unde se află o expoziţie despre istoria acestor locuri. De aici puteţi cumpăra biletele de intrare şi, de asemenea, câteva suveniruri modeste. După ce vă trageţi sufletul, la finalul urcuşului anevoios, trebuie să recunoaşteţi tenacitatea celor care au construit cetatea; de asemenea, merită să-l priviţi cu admiraţie pe paznicul care urcă şi coboară zilnic cele 1.500 de trepte. 

(Roxana Ruscior, Cetatea Poienari - Cuibul de vulturi din Făgăraş, în revista Terra Magazin) 

*mit, s.n. - poveste, legendă, basm

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- prin ce impresionează Cetatea Poienari; 

- în ce stil este construită căsuţa care se află la intrarea în cetate.                    4 puncte 

2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul şi denumirea publicaţiei în care acesta a apărut.                       4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Dincolo de miturile care o înconjoară şi de domnitorii care i-au decis soarta, Poienari impresionează, în primul rând, prin amplasare.                          4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: [...] merită să-l priviţi cu admiraţie pe paznicul care urcă şi coboară zilnic cele 1.500 de trepte.            4 puncte 

5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: ...la finalul urcuşului anevoios, trebuie să recunoaşteţi tenacitatea celor care au construit cetatea.        4 puncte 

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia să.                                  4 puncte

Testul 4 - pregătire pentru evaluarea naţională

Citeşte, cu atenţie, textul:

Totu-i alb în jur cât vezi 
Noi podoabe pomi-ncarcă 
Şi vibrează sub zăpezi 
Satele-adormite parcă. 
Doamna Iarnă-n goană trece 
În caleşti de vijelii - 
Se turtesc pe geamul rece 
Nasuri cârne şi hazlii. 
Prin odăi miroase-a pâine, 
A fum cald şi amărui 
Zgreapţănă la uşă-un câine 
Să-şi primească partea lui... 
Tata iese să mai pună 
Apă şi nutreţ la vacă; 
Vine nins cu-n fel de brumă 
Şi-n mustăţi cu promoroacă. 
Iar bunicul desfăşoară 
Basme pline de urgie, 
Basme care te-nfioară 
Despre vremi de-odinioară, 
Vremi ce-n veci n-au să mai fie. 

(Nicolae Labiş, Iarna) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: adormite, rece, vine.     6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa de-odinioară.   6 puncte
3. Selectează un epitet şi o personificare din fragmentul dat.    6 puncte
4. Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine olfactivă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară / Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie.   6 puncte

Testul 3 - pregătire zilnică pentru evaluarea naţională

Citeşte cu atenţie textul următor:

Pe harta Africii, Ruanda apare doar cât un vârf de ac, imediat sub linia Ecuatorului, strânsă parcă într-o menghină, între uriaşele sale vecine, Tanzania, Republica Democrată Congo şi Uganda. 

Şi totuşi, lumea întreagă a auzit despre această ţărişoară năucitoare, mai ales datorită... Hollywoodului, care i-a imortalizat în filme de referinţă două realităţi complet opuse. Pe de o parte, spectaculoasele gorile de munte şi lupta deosebită pe care legendara Dian Fossey a dus-o pentru salvarea lor de la exterminare au cunoscut gloria mondială în filmul "Gorillas in the Mist". Pe de altă parte, războiul între cele două etnii - hutu şi tutsi - şi genocidul cutremurător din 1994 au făcut subiectul celebrului film "Hotel Ruanda". Protagoniştii ambelor pelicule - Sigourney Weaver şi Don Cheadle - au fost nominalizaţi la Oscar pentru rolurile "ruandeze", care au fascinat şi totodată şocat întreg mapamondul. 

 (Sanziana Demian, Printre gorilele din Ruanda, în revista Formula As) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- ţara despre care este vorba în text; 

- cele două etnii din această ţară care s-au aflat în război.      4 puncte 

2. Indică premiile pentru care au fost nominalizaţi actorii Sigourney Weaver şi Don Cheadle. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pe de o parte, spectaculoasele gorile de munte şi lupta deosebită pe care legendara Dian Fossey a dus-o pentru salvarea lor de la exterminare au cunoscut gloria mondială în filmul "Gorillas in the Mist". 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Şi totuşi, lumea întreagă a auzit despre această ţărişoară năucitoare, mai ales datorită... Hollywoodului, care i-a imortalizat în filme de referinţă două realităţi complet opuse. 4 puncte

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza de la exerciţiul 4, precizând felul subordonatei. 4 puncte

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin pronumele relativ ce.       4 puncte

Pregătire pentru evaluarea naţională - testul 2

Citeşte cu atenţie textul următor:

Odată, Nastratin se duse la o petrecere oferită de un prieten, însă îmbrăcat în haine simple, de om sărac, cum era. Gazda îl dădu afară temându-se să nu se facă de râs în faţa lumii, pentru că avea un prieten aşa de sărac. Nastratin se întoarse acasă, se îmbrăcă cu un costum nou şi merse iarăşi la petrecerea la care fusese invitat. Cum îl văzu gazda, îl întâmpină cu cinste şi îl puse tocmai în fruntea mesei. Îi spuse lui Nastratin: 
- Poftim, poftim, bunul meu prieten, serveşte-te! 
Nastratin îşi înmuie mâneca în mâncare zicând: 
- Poftim, poftim, buna mea haină, serveşte-te! 
Gazda, tare curioasă, îl întrebă: 
- Bunul meu Nastratin, de ce faci aşa? 
- Bunul meu prieten, îl lămuri Nastratin, eu poftesc haina să mănânce căci pe ea se vede treaba că o cinsteşti cel mai mult. 

(Snoave) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: invitat, zicând, cinsteşti.                           6 puncte
2. Desparte în silabe cuvintele: Nastratin, simple, cinsteşti.                   6 puncte
3. Identifică tipul textului dat.              6 puncte
4. Precizează modurile de expunere prezente în text.             6 puncte
5. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă.               6 puncte

Test pentru evaluarea naţională - 1

Subiectul 1 (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Dar odată am dat peste cartea de citire a fratelui meu şi, după prima pagină, n-am mai putut s-o las din mână. Eram fermecat, parcă aş fi descoperit un joc nou. Căci, din fiecare rând citit, aflam lucruri necunoscute şi nebănuite. Am învăţat numele judeţelor, ale râurilor şi ale oraşelor şi am aflat despre Daniil Sihastru şi Mănăstirea Neamţului şi câte alte lucruri care mă uluiau , mă copleşeau prin vastitatea şi misterele lor. " 

                                                            (Mircea Eliade, Cele dintâi lecturi) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos : 

1.Transcrie din text un cuvânt format prin derivare şi un cuvânt format prin compunere. 6 puncte
2.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte 

3.Selectează, din text, o enumeraţie. 6 puncte 

4.Scrie câte un sinonim pentru cuvintele vastitate, mister. 6 puncte 

5.Explică, pe scurt, semnificaţia secvenţei din text „parcă aş fi descoperit un joc nou".         6 puncte

Limba română în şcoală

Din programa şcolară în vigoare.

Disciplina Limba şi literatura română (sic!) are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate.(...)
Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.(...)
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.