Se afișează postările cu eticheta atribut substantival genitival. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta atribut substantival genitival. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 aprilie 2014

Testul 16 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 16 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

„La 8 ani am citit «20 000 de leghe sub mări». Cred că era o carte foarte groasă. Era cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav*. [...] Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit? Faptul, pesemne, că puteam aluneca într- o altă lume. Cu fiecare carte într-o altă lume. În oricât de multe lumi. La nesfârşit. Cu fiecare carte plecam în altă călătorie, fugeam în altă viaţă. [...] 
Mă «marcau» cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de «pluralitate a lumilor». Imediat după aceea, mi-a căzut în mână o carte a lui Edmondo de Amicis, «Cuore. Inimă de copil». Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea. Dar m-a făcut să descopăr mila, o milă sfâşietoare, insuportabilă. Ţin minte că am citit-o toată înlăcrimat. Uneori plângeam atât de tare, încât, nemaiputând să văd literele din cauza lacrimilor, trebuia să mă opresc din citit. Poate că era o carte kitsch*. Dar ce importanţă are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rană, mi-a educat mila. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind «Ivanhoe» a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de erou. Iar când mi-a căzut în mână «Contele de Monte-Cristo» am trăit patetic nedreptatea şi am simţit dulceaţa răzbunării. 
Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul în viaţa oamenilor al deprinderii vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei» pentru puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt poziţiile fundamentale pe care trebuie să le ocupe de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil." 
(Gabriel Liiceanu, "Cum învaţă puii de oameni să vâneze", în volumul „Cărţile care ne-au făcut oameni") 
*hulpav - lacom
*kitsch - creaţie de nivel artistic scăzut

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 
- care este sentimentul pe care autorul l-a descoperit la vârsta copilăriei prin intermediul cărţii «Cuore. Inimă de copil»; 
- care este vârsta la care naratorul consideră că se descoperă idealul de vitejie al bărbatului şi gustul înfruntării, prin citit.             4 puncte
2. Scrie titlul textului din care este extras fragmentul si denumirea volumului în care acesta a apărut.         4 puncte 
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: „Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit?"    4 puncte 
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei»".      4 puncte 
5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul primei subordonate: „Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii."      4 puncte  
6. Construieste o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă printr-un adverb relativ.      4 puncte

joi, 27 martie 2014

Testul 9 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 9: 24 de puncte



Citeşte, cu atenţie, textul:


Masivul Rarău este unul dintre cei mai îndrăgiţi munţi din Carpaţii Orientali, nu numai pentru frumuseţea locurilor, binecuvântate de existenţa câtorva mănăstiri si schituri deosebite, ci şi pentru fascinaţia exercitată de bine-cunoscutele Pietre ale Doamnei, imensele stânci pe seama cărora circulă legende care datează de pe vremea lui Petru Rareş - soţia şi averea sa ar fi fost ascunse prin aceste locuri, de teama năvălirilor tătare. În amintirea acelor întâmplări şi a stâncilor salvatoare, impunătoarele formaţiuni calcaroase au fost denumite Pietrele Doamnei. Dincolo de bogăţiile care ar zăcea tăinuite şi acum în măruntaiele stâncoase, se crede că adevăratul tezaur este de natură energetico-spirituală, întregul areal* fiind o poartă de accedere* spre alte lumi, la fel ca în cazul arealului din Bucegi. Adevăr sau ficţiune, nu putem şti sigur, cert este că turnurile Pietrelor Doamnei, măsurând 70 m, atrag ca un magnet drumeţi temerari, dar şi turişti obişnuiţi care vin fie dinspre Câmpulung Moldovenesc, fie dinspre Vatra Dornei. Despre aceste pietre s-a spus că sunt o „catedrală a naturii", un veritabil „templu carpatin", o măreaţă „zidire ciclopică", o cetate de piatră ce se lasă anevoie cucerită. 
(Adina Baranovschi, Altare ciclopice în Carpaţi, în revista Terra Magazin
*areal, s.n. - arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale *accedere, s.f - acces, pătrundere, intrare

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 
- un motiv pentru care masivul Rarău este îndrăgit de turişti; 
- dimensiunea turnurilor Pietrelor Doamnei.    4 puncte 
2. Scrie numele autorului şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat.    4 puncte 
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare cuvânt subliniat din secvenţa: imensele stânci pe seama cărora circulă legende care datează de pe vremea lui Petru Rareş.    4 puncte 
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: În amintirea acelor întâmplări şi a stâncilor salvatoare, impunătoarele formaţiuni calcaroase au fost denumite Pietrele Doamnei.   4 puncte 
5. Transcrie două propoziţii subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Despre aceste pietre s-a spus că sunt [...] o cetate de piatră ce se lasă anevoie cucerită.     4 puncte 
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă introdusă prin conjuncţia subordonatoare .      4 puncte