Testul 21 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 21 - 42 de puncte

Citeşte cu atenţie textul următor:

Se-nnorează ceru-albastru,
Nicio floare, niciun astru,
Căci şi cer ca şi pământ
Pus-au vara în mormânt.

Toate frunzele-adorate
Zboară-n vânt amestecate...
Corbi şi ciori-nnegresc pe sus...
Rândunelele s-au dus. [...]

De la munte pân’ la baltă
Numai crivăţ ce te saltă;
Numai cer posomorât
Peste câmpul mohorât.

Bătătura e pustie
De belşug şi veselie
Şi de-al verei cântec viu
Orice suflet e pustiu...

(Al. Macedonski, Zi de iarnă)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele "posomorât", "astru", "adorate".    6 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvenţa "Se-nnorează" şi rolul apostrofului în secvenţa "pân´la baltă".   6 puncte

3. Selectează o enumeraţie, un epitet si o personificare din text.    6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii.      6 puncte

5. Comentează, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versului "Pus-au vara în mormânt".   6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi expnmi opinia despre semnificaţia titlului poeziei "Zi de iarnă", de Al. Macedonski, prin raportare la conţinutul fragmentului citat.

În compunerea ta, trebuie: 

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text;   4 puncte 

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;   4 puncte 

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;    2 puncte 

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.    2 puncte

Testul 19 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 19 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Cu lung pumnal de fulgere albastre, 
Îşi taie drumul ploaia fumurie 
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre, 
Aruncă-n treacăt zvon de clopoţei 
Pe şoldul unui deal, şi-n urma ei 
Parc-a plouat cu puf de păpădie. 

Întind castanii palme reci şi ude, 
Cu plete-n ochi se scutură-o răchită. 
Îşi strâng salcâmii frunza despletită, 
Şi toate florile subţiri şi crude 
Se-ntorc pe-o parte şi pe alta-n vânt, 
S-arate soarelui cât de frumoase sunt. 

Şi cum de sus se uită soare greu 
În urma ploii care a trecut, 
Pământu-i pare-un vechi urcior de lut, 
Cu toartă fragedă - de curcubeu. 

 ( Otilia Cazimir, "După ploaie" ) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: fumurie, ude, se uită.    6 puncte 

2.Explică rolul cratimei din secvenţa: aruncă-n treacăt.     6 puncte 

3.Selectează o personificare şi un epitet din textul dat.     6 puncte 

4.Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine auditivă.       6 puncte 

5.Prezintă în 30 - 50 de cuvinte (3 - 5 rânduri) semnificaţia versurilor : Şi toate florile subţiri şi crude/ Se-ntorc pe-o parte şi pe alta- n vânt/ S-arate soarelui cât de frumoase sunt.      6 puncte

Testul 17 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 17 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

"Merse, merse şi iar merse, cale de vreo zi ş-o noapte, pân-ajunse în ţinuturile zmeului. [...] 

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au îngheţat şi aripile şi nici că mai pot să răsuflu. 

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! [...] 

Merse, merse şi iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleştar [...], cu faţa înspre prăpăstii. Şi de departe-i zise: 

 — Ascultă, casă, de mine şi te-ntoarce mai bine […]. 

Casa se supuse şi se-ntoarse cu uşa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu pretutindeni mulţime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul şi cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost nişte surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toţi pereţii de cleştar ai casei. 

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl adusese p-acolo. 

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fraţii mei plecaseră să te găsească şi eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâţia ani te caută şi te jeleşte. 

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina. Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată! 

— Viteaz o fi zmeul, dar eu ştiu una şi bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea cea tare de aur!"

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, "Viteazul cu mâna de aur") 

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ţinuturile, viteaz.   6 puncte 

2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: "— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă!"   6 puncte 

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acţiunii.  6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.   6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: "Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată!"     6 puncte

Testul 11 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 11 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi aşa, mâine aşa, poimâine se numeşte că-i duminică dimineaţă. Cine merge la sfânta biserică? Baba şi cu fată-sa! Biata copilă a moşneagului, urgisită şi necăjită, stă acasă şi aşa primeşte poruncă: 

— Să stai şi să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi? 

— Bine. 

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moşneagului se urcă pe coşăr* şi se uită. Ele cum ajung în faţa pridvorului, s-apucă şi ea şi se duce la cei doi nucuşori din grădină, răsădiţi de mânuţa ei, răsfiraţi a plâns, cu crengile frăţeşte la pământ şi, fiindcă acolo-i şedea norocul şi ajutorul ei, face: „Descuieţi-vă, nucuşorilor!" Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai ştiu ce fel de lucruri scumpe au ieşit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăţiei nu se află, şi trăsură şi cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită aşa de mândru, iacă intră şi ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveţi auz îndeajuns şi vă puteţi închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire şi pe inima împărătească - şi adică de ce nu? - şi să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei! [...] 

Şi mâncarea era făcută, nici prea rece şi nici prea fierbinte, cum e mai bunişoară pentru izbăvit de inimă rea. 

— Dar oaleu! - zice fata babei - tu nici nu ştii una! 

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 

— D-apoi tu ce mai ştii! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă! 

— De! Dacă eu, săraca, şed numai acasă! 

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună) 

*coşăr, coşar, s.n. - (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie
*nafură, anafură, s.f. - bucăţele de pâine care se împart credincioşilor la sfârşitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită.     6 puncte 

2. Explică rolul virgulei în secvenţa: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă!     6 puncte 

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spaţiul acţiunii.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.    6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei!    6 puncte 

Pregătire pentru evaluarea naţională - testul 2

Citeşte cu atenţie textul următor:

Odată, Nastratin se duse la o petrecere oferită de un prieten, însă îmbrăcat în haine simple, de om sărac, cum era. Gazda îl dădu afară temându-se să nu se facă de râs în faţa lumii, pentru că avea un prieten aşa de sărac. Nastratin se întoarse acasă, se îmbrăcă cu un costum nou şi merse iarăşi la petrecerea la care fusese invitat. Cum îl văzu gazda, îl întâmpină cu cinste şi îl puse tocmai în fruntea mesei. Îi spuse lui Nastratin: 
- Poftim, poftim, bunul meu prieten, serveşte-te! 
Nastratin îşi înmuie mâneca în mâncare zicând: 
- Poftim, poftim, buna mea haină, serveşte-te! 
Gazda, tare curioasă, îl întrebă: 
- Bunul meu Nastratin, de ce faci aşa? 
- Bunul meu prieten, îl lămuri Nastratin, eu poftesc haina să mănânce căci pe ea se vede treaba că o cinsteşti cel mai mult. 

(Snoave) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: invitat, zicând, cinsteşti.                           6 puncte
2. Desparte în silabe cuvintele: Nastratin, simple, cinsteşti.                   6 puncte
3. Identifică tipul textului dat.              6 puncte
4. Precizează modurile de expunere prezente în text.             6 puncte
5. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă.               6 puncte

Test pentru evaluarea naţională - 1

Subiectul 1 (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Dar odată am dat peste cartea de citire a fratelui meu şi, după prima pagină, n-am mai putut s-o las din mână. Eram fermecat, parcă aş fi descoperit un joc nou. Căci, din fiecare rând citit, aflam lucruri necunoscute şi nebănuite. Am învăţat numele judeţelor, ale râurilor şi ale oraşelor şi am aflat despre Daniil Sihastru şi Mănăstirea Neamţului şi câte alte lucruri care mă uluiau , mă copleşeau prin vastitatea şi misterele lor. " 

                                                            (Mircea Eliade, Cele dintâi lecturi) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos : 

1.Transcrie din text un cuvânt format prin derivare şi un cuvânt format prin compunere. 6 puncte
2.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte 

3.Selectează, din text, o enumeraţie. 6 puncte 

4.Scrie câte un sinonim pentru cuvintele vastitate, mister. 6 puncte 

5.Explică, pe scurt, semnificaţia secvenţei din text „parcă aş fi descoperit un joc nou".         6 puncte