Testul 17 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 17 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

"Merse, merse şi iar merse, cale de vreo zi ş-o noapte, pân-ajunse în ţinuturile zmeului. [...] 

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au îngheţat şi aripile şi nici că mai pot să răsuflu. 

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! [...] 

Merse, merse şi iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleştar [...], cu faţa înspre prăpăstii. Şi de departe-i zise: 

 — Ascultă, casă, de mine şi te-ntoarce mai bine […]. 

Casa se supuse şi se-ntoarse cu uşa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu pretutindeni mulţime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul şi cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost nişte surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toţi pereţii de cleştar ai casei. 

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl adusese p-acolo. 

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fraţii mei plecaseră să te găsească şi eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâţia ani te caută şi te jeleşte. 

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina. Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată! 

— Viteaz o fi zmeul, dar eu ştiu una şi bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea cea tare de aur!"

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, "Viteazul cu mâna de aur") 

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ţinuturile, viteaz.   6 puncte 

2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: "— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă!"   6 puncte 

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acţiunii.  6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.   6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: "Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată!"     6 puncte

Testul 14 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 14 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? 

Aşa strigă cocoana Lucsiţa, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-şi face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din faţa oglinzii, răspunde şi mai nervoasă: 

— Uf! lasă-mă dracului şi dumneata, mamiţo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! 

Dobitoaca este guvernantă la copii, şi piaptănă şi pe madam Piscopesco; cocoana Lucsiţa este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soţia lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante şi mai confortabile vile din Sinaia. [...] Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie aşa de emoţionată şi de nervoasă? [...] Din înaltul ordin al maiestăţilor lor, doamna şi domnul Zefir Piscopesco sunt invitaţi pentru astăzi, la ora 1 d.a., a lua dejunul la castelul Peleş! 

— Unde-i dobitoaca, mamiţo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulindu-şi tare necăjită cârlionţii de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. 

— Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsiţa. Şi trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de deasupra flăcării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el şi-l vâră apoi în cârlionţii rebeli. 

— Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript![...] 

— Douăsp'ce şi un sfert, soro! ce dracu faceţi? tot nu te-ai mai isprăvit?... vrei să-ntârziem? nu face pentru ca să ne aştepte, mai ales întâia oară! 

Dar madam Piscopesco, fără s-asculte vorbele domnului Zefir Piscopesco, şi încovoindu-se de talia ei elegantă în faţa oglinzii, aşa ca să-şi poată vedea turnura, întreabă: 

— Sunt bine la spate, mamiţo?[...] 

— Haide odată, soro! că te las şi merg singur! Sunt douăsprezece şi jumătate. 

Încă o privire-n oglindă. În sfârşit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soţul său. 

— La Peleş! şi mai iute! zice către birjar d. Piscopesco, după ce şi-a încrucişat braţele şi s-a aşezat bine. 

Birjarul mână. 

— Mamiţo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsiţa, care de pe verandă o scuipă, să n-o deoache; mamiţo, bagă de seamă la cheile dulapului, că iar fură zahăr dobitoaca, fir-ar a dracului să fie!

(I.L.Caragiale, La Peleş) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: nervoasă, suie, iute.   6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa suflă-n el.      6 puncte
3. Selectează din fragmentul dat trei cuvinte care conţin diftongi.      6 puncte
4. Numeşte modurile de expunere prezente în text.      6 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!.    6 puncte 

Testul 11 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 11 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi aşa, mâine aşa, poimâine se numeşte că-i duminică dimineaţă. Cine merge la sfânta biserică? Baba şi cu fată-sa! Biata copilă a moşneagului, urgisită şi necăjită, stă acasă şi aşa primeşte poruncă: 

— Să stai şi să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi? 

— Bine. 

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moşneagului se urcă pe coşăr* şi se uită. Ele cum ajung în faţa pridvorului, s-apucă şi ea şi se duce la cei doi nucuşori din grădină, răsădiţi de mânuţa ei, răsfiraţi a plâns, cu crengile frăţeşte la pământ şi, fiindcă acolo-i şedea norocul şi ajutorul ei, face: „Descuieţi-vă, nucuşorilor!" Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai ştiu ce fel de lucruri scumpe au ieşit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăţiei nu se află, şi trăsură şi cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită aşa de mândru, iacă intră şi ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveţi auz îndeajuns şi vă puteţi închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire şi pe inima împărătească - şi adică de ce nu? - şi să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei! [...] 

Şi mâncarea era făcută, nici prea rece şi nici prea fierbinte, cum e mai bunişoară pentru izbăvit de inimă rea. 

— Dar oaleu! - zice fata babei - tu nici nu ştii una! 

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 

— D-apoi tu ce mai ştii! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă! 

— De! Dacă eu, săraca, şed numai acasă! 

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună) 

*coşăr, coşar, s.n. - (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie
*nafură, anafură, s.f. - bucăţele de pâine care se împart credincioşilor la sfârşitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită.     6 puncte 

2. Explică rolul virgulei în secvenţa: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă!     6 puncte 

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spaţiul acţiunii.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.    6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieşit, şi până una-alta, a fost acasă - tot fata moşului, care acum făcea mâncare pentru babă şi pentru odorul ei!    6 puncte 

Testul 8 - pregătire pentru evaluarea naţională 2014

Testul 8 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Se uită lung fiul de împărat cum mârţoaga îmbuca cu lăcomie din jar, dar nu zise nimic, gândea însă în mintea sa: dacă mă voi duce cu schiloada asta, nu stau bun că o să ajung departe; numai împrejurarea că mânca foc îl făcu să nu crează că mumă-sa l-ar fi păcălit. Calul însă [...] zise: 

— Drag domnul meu, ştiu ce gândeşti, dar nu te teme, bun e Dumnezeu şi bună minte ţi-a dat de m-ai căutat, gată-te de cale, dar până atuncea mai dă-mi un vrav* bun de jar să mă satur, apoi îmi porunceşte cum să merg: ca vântul sau ca gândul? 

Şi merse fiul împăratului cu mârţoaga acasă; fraţii cei mai mari nu-şi putură stăpâni râsul când îl văzură cu ce cal voieşte a pleca, ba cel mai mare chiar zise în batjocură: 

— Pare-mi-se că de ceilalţi te temi. 

Tată-său însă nu se învoia odată cu capul a-l lăsa să plece cu acel cal, dar, după multă rugare, în urmă zise: 

— Acum fă ce ştii, eu nu mă mai amestec. 

Şi dete feciorul un vrav mare de jar calului [...], care sforăi o dată de tot scântei îi ieşiră pe nări, apoi se scutură de îi căzu tot părul de pe el şi rămase numai un păr luciu-galben ca aurul şi era acum calul mai frumos decât toţi câţi îi avea împăratul. Atunci zise împăratul: 

— Cu calul acesta am umblat şi eu a peţi. 

După aceea, intră feciorul în chilia împărătesei să-şi ia rămas-bun, iar ea îl sărută şi-i dete trei lucruri: un inel, un ceas şi o lădiţă de aur. Aceste trei daruri aveau un preţ foarte mare, deoarece inelul răspândea lumină ca soarele, ceasul strălucea tot ca soarele, şi dacă îl puneai pe masă deschis, cânta mai frumos decât toate muzicile din lume, iar lădiţa asemenea era strălucitoare ca un soare şi când o puneai pe masă şi o deschideai, ieşeau din ea cele mai bune mâncări şi băuturi ce sunt pe astă lume. După aceea, îşi încinse paloşul cel ruginit, îşi luă sănătate bună de la tată-său şi de la fraţi şi hai la drum. Apoi îl întrebă calul: 

— Domn, domnuţul meu, dar cum să te duc: ca vântul sau ca gândul? 

— Să mă duci ca gândul, răspunse feciorul şi începură a merge întâi mai lin, apoi tot mai tare până nu se mai vedeau. 

(Crăiasa Zânelor, basm cules de Ion Pop-Reteganul) 

*vrav, vraf, s.n. - grămadă, maldăr, morman

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie din text câte un cuvânt obţinut prin derivare, prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.      6 puncte 

2. Explică rolul celor două puncte în secvenţa: Atunci zise împăratul: — Cu calul acesta am umblat şi eu a peţi.     6 puncte 

3. Selectează o personificare şi o enumeraţie din fragmentul dat.    6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text.     6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: Şi dete feciorul un vrav mare de jar calului [...], sforăi o dată de tot scântei îi ieşiră pe nări, apoi se scutură de îi căzu tot părul de pe el şi rămase numai un păr luciu-galben ca aurul şi era acum calul mai frumos decât toţi câţi îi avea împăratul.              6 puncte

Pregătire pentru evaluarea naţională - testul 2

Citeşte cu atenţie textul următor:

Odată, Nastratin se duse la o petrecere oferită de un prieten, însă îmbrăcat în haine simple, de om sărac, cum era. Gazda îl dădu afară temându-se să nu se facă de râs în faţa lumii, pentru că avea un prieten aşa de sărac. Nastratin se întoarse acasă, se îmbrăcă cu un costum nou şi merse iarăşi la petrecerea la care fusese invitat. Cum îl văzu gazda, îl întâmpină cu cinste şi îl puse tocmai în fruntea mesei. Îi spuse lui Nastratin: 
- Poftim, poftim, bunul meu prieten, serveşte-te! 
Nastratin îşi înmuie mâneca în mâncare zicând: 
- Poftim, poftim, buna mea haină, serveşte-te! 
Gazda, tare curioasă, îl întrebă: 
- Bunul meu Nastratin, de ce faci aşa? 
- Bunul meu prieten, îl lămuri Nastratin, eu poftesc haina să mănânce căci pe ea se vede treaba că o cinsteşti cel mai mult. 

(Snoave) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: invitat, zicând, cinsteşti.                           6 puncte
2. Desparte în silabe cuvintele: Nastratin, simple, cinsteşti.                   6 puncte
3. Identifică tipul textului dat.              6 puncte
4. Precizează modurile de expunere prezente în text.             6 puncte
5. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă.               6 puncte