Complement direct sau complement indirect?

Testul 21 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 21 - 42 de puncte

Citeşte cu atenţie textul următor:

Se-nnorează ceru-albastru,
Nicio floare, niciun astru,
Căci şi cer ca şi pământ
Pus-au vara în mormânt.

Toate frunzele-adorate
Zboară-n vânt amestecate...
Corbi şi ciori-nnegresc pe sus...
Rândunelele s-au dus. [...]

De la munte pân’ la baltă
Numai crivăţ ce te saltă;
Numai cer posomorât
Peste câmpul mohorât.

Bătătura e pustie
De belşug şi veselie
Şi de-al verei cântec viu
Orice suflet e pustiu...

(Al. Macedonski, Zi de iarnă)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele "posomorât", "astru", "adorate".    6 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvenţa "Se-nnorează" şi rolul apostrofului în secvenţa "pân´la baltă".   6 puncte

3. Selectează o enumeraţie, un epitet si o personificare din text.    6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii.      6 puncte

5. Comentează, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versului "Pus-au vara în mormânt".   6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi expnmi opinia despre semnificaţia titlului poeziei "Zi de iarnă", de Al. Macedonski, prin raportare la conţinutul fragmentului citat.

În compunerea ta, trebuie: 

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text;   4 puncte 

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;   4 puncte 

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;    2 puncte 

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.    2 puncte

Testul 20 - pregătire pentru evaluarea naţională

Redactează o compunere de 150 - 250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia titlului poeziei "După ploaie" de Otilia Cazimir, de la testul anterior.     12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
- să formulezi o opinie despre titlul poeziei;
- să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
- să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Testul 19 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 19 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

Cu lung pumnal de fulgere albastre, 
Îşi taie drumul ploaia fumurie 
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre, 
Aruncă-n treacăt zvon de clopoţei 
Pe şoldul unui deal, şi-n urma ei 
Parc-a plouat cu puf de păpădie. 

Întind castanii palme reci şi ude, 
Cu plete-n ochi se scutură-o răchită. 
Îşi strâng salcâmii frunza despletită, 
Şi toate florile subţiri şi crude 
Se-ntorc pe-o parte şi pe alta-n vânt, 
S-arate soarelui cât de frumoase sunt. 

Şi cum de sus se uită soare greu 
În urma ploii care a trecut, 
Pământu-i pare-un vechi urcior de lut, 
Cu toartă fragedă - de curcubeu. 

 ( Otilia Cazimir, "După ploaie" ) 

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: fumurie, ude, se uită.    6 puncte 

2.Explică rolul cratimei din secvenţa: aruncă-n treacăt.     6 puncte 

3.Selectează o personificare şi un epitet din textul dat.     6 puncte 

4.Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală şi un vers care conţine o imagine auditivă.       6 puncte 

5.Prezintă în 30 - 50 de cuvinte (3 - 5 rânduri) semnificaţia versurilor : Şi toate florile subţiri şi crude/ Se-ntorc pe-o parte şi pe alta- n vânt/ S-arate soarelui cât de frumoase sunt.      6 puncte

Testul 18 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 18 - 24 de puncte

Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat la testul 17.        12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

− să prezinţi succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text; 

− să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 

− să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

− să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Testul 17 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 17 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

"Merse, merse şi iar merse, cale de vreo zi ş-o noapte, pân-ajunse în ţinuturile zmeului. [...] 

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au îngheţat şi aripile şi nici că mai pot să răsuflu. 

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! [...] 

Merse, merse şi iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleştar [...], cu faţa înspre prăpăstii. Şi de departe-i zise: 

 — Ascultă, casă, de mine şi te-ntoarce mai bine […]. 

Casa se supuse şi se-ntoarse cu uşa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu pretutindeni mulţime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul şi cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost nişte surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toţi pereţii de cleştar ai casei. 

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl adusese p-acolo. 

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fraţii mei plecaseră să te găsească şi eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâţia ani te caută şi te jeleşte. 

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina. Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată! 

— Viteaz o fi zmeul, dar eu ştiu una şi bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea cea tare de aur!"

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, "Viteazul cu mâna de aur") 

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ţinuturile, viteaz.   6 puncte 

2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: "— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă!"   6 puncte 

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acţiunii.  6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.   6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: "Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată!"     6 puncte

Testul 16 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 16 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

„La 8 ani am citit «20 000 de leghe sub mări». Cred că era o carte foarte groasă. Era cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav*. [...] Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit? Faptul, pesemne, că puteam aluneca într- o altă lume. Cu fiecare carte într-o altă lume. În oricât de multe lumi. La nesfârşit. Cu fiecare carte plecam în altă călătorie, fugeam în altă viaţă. [...] 

Mă «marcau» cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de «pluralitate a lumilor». Imediat după aceea, mi-a căzut în mână o carte a lui Edmondo de Amicis, «Cuore. Inimă de copil». Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea. Dar m-a făcut să descopăr mila, o milă sfâşietoare, insuportabilă. Ţin minte că am citit-o toată înlăcrimat. Uneori plângeam atât de tare, încât, nemaiputând să văd literele din cauza lacrimilor, trebuia să mă opresc din citit. Poate că era o carte kitsch*. Dar ce importanţă are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rană, mi-a educat mila. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind «Ivanhoe» a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de erou. Iar când mi-a căzut în mână «Contele de Monte-Cristo» am trăit patetic nedreptatea şi am simţit dulceaţa răzbunării. 

Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul în viaţa oamenilor al deprinderii vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei» pentru puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt poziţiile fundamentale pe care trebuie să le ocupe de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil." 

(Gabriel Liiceanu, "Cum învaţă puii de oameni să vâneze", în volumul „Cărţile care ne-au făcut oameni") 

*hulpav - lacom
*kitsch - creaţie de nivel artistic scăzut

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- care este sentimentul pe care autorul l-a descoperit la vârsta copilăriei prin intermediul cărţii «Cuore. Inimă de copil»; 

- care este vârsta la care naratorul consideră că se descoperă idealul de vitejie al bărbatului şi gustul înfruntării, prin citit.             4 puncte

2. Scrie titlul textului din care este extras fragmentul si denumirea volumului în care acesta a apărut.         4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: „Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit?"    4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei»".      4 puncte 

5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul primei subordonate: „Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii."      4 puncte  

6. Construieste o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă printr-un adverb relativ.      4 puncte