Testul 18 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 18 - 24 de puncte

Redactează, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat la testul 17.        12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

− să prezinţi succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text; 

− să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 

− să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

− să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Testul 17 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 17 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

"Merse, merse şi iar merse, cale de vreo zi ş-o noapte, pân-ajunse în ţinuturile zmeului. [...] 

— Ce ne facem, stăpâne? zise calul. Mie mi-au îngheţat şi aripile şi nici că mai pot să răsuflu. 

— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă! [...] 

Merse, merse şi iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toată numai de cleştar [...], cu faţa înspre prăpăstii. Şi de departe-i zise: 

 — Ascultă, casă, de mine şi te-ntoarce mai bine […]. 

Casa se supuse şi se-ntoarse cu uşa, iar viteazul – intrând înăuntru – cu mirare văzu pretutindeni mulţime de fete frumoase, purtând răsfirat pe spate un păr lung cu totul şi cu totul de aur, dar semănând una cu alta de parc-ar fi fost nişte surori gemene. Pasămite* era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toţi pereţii de cleştar ai casei. 

Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl adusese p-acolo. 

— Niciun vânt, fată de-mpărat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fraţii mei plecaseră să te găsească şi eu, aflând că zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să-i cer seamă de unele ca astea. D-ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o să fie pe-mpăratul, care d-atâţia ani te caută şi te jeleşte. 

— Cum să nu merg? Dar frică mi-e pentru tine, că zmeul e viteaz de s-a dus pomina. Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată! 

— Viteaz o fi zmeul, dar eu ştiu una şi bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea cea tare de aur!"

(basm cules de G. Dem. Teodorescu, "Viteazul cu mâna de aur") 

*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ţinuturile, viteaz.   6 puncte 

2. Explică rolul semnului exclamării în secvenţa: "— Nu te deznădăjdui, că am eu grijă!"   6 puncte 

3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acţiunii.  6 puncte 

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.   6 puncte 

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei: "Numa-n casă e om ca toţi oamenii, iar afară se preface-n nor şi-n vijelie turbată!"     6 puncte

Testul 16 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 16 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

„La 8 ani am citit «20 000 de leghe sub mări». Cred că era o carte foarte groasă. Era cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav*. [...] Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit? Faptul, pesemne, că puteam aluneca într- o altă lume. Cu fiecare carte într-o altă lume. În oricât de multe lumi. La nesfârşit. Cu fiecare carte plecam în altă călătorie, fugeam în altă viaţă. [...] 

Mă «marcau» cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de «pluralitate a lumilor». Imediat după aceea, mi-a căzut în mână o carte a lui Edmondo de Amicis, «Cuore. Inimă de copil». Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea. Dar m-a făcut să descopăr mila, o milă sfâşietoare, insuportabilă. Ţin minte că am citit-o toată înlăcrimat. Uneori plângeam atât de tare, încât, nemaiputând să văd literele din cauza lacrimilor, trebuia să mă opresc din citit. Poate că era o carte kitsch*. Dar ce importanţă are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rană, mi-a educat mila. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind «Ivanhoe» a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de erou. Iar când mi-a căzut în mână «Contele de Monte-Cristo» am trăit patetic nedreptatea şi am simţit dulceaţa răzbunării. 

Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul în viaţa oamenilor al deprinderii vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei» pentru puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt poziţiile fundamentale pe care trebuie să le ocupe de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil." 

(Gabriel Liiceanu, "Cum învaţă puii de oameni să vâneze", în volumul „Cărţile care ne-au făcut oameni") 

*hulpav - lacom
*kitsch - creaţie de nivel artistic scăzut

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- care este sentimentul pe care autorul l-a descoperit la vârsta copilăriei prin intermediul cărţii «Cuore. Inimă de copil»; 

- care este vârsta la care naratorul consideră că se descoperă idealul de vitejie al bărbatului şi gustul înfruntării, prin citit.             4 puncte

2. Scrie titlul textului din care este extras fragmentul si denumirea volumului în care acesta a apărut.         4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: „Dar ce-mi plăcea atât de mult la citit?"    4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „învăţarea vânatului este partea esenţială a «educaţiei»".      4 puncte 

5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul primei subordonate: „Dar e corect să spun că mi-au marcat vârstele vieţii."      4 puncte  

6. Construieste o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă printr-un adverb relativ.      4 puncte

Testul 15 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 15 - 24 de puncte

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 rânduri), în care să argumentezi caracterul epic al fragmentului dat din textul „La Peleş", scris de I.L. Caragiale.        12 puncte 

În compunerea ta, trebuie: 

- să precizezi două caracteristici ale genului epic; 

- să evidenţiezi prin două argumente prezenţa elementelor caracteristice genului epic în textul dat; 

- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 

- să respecţi limitele de spaţiu indicate. 

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1 p; coerenţa textului - 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p; ortografia - 3 p; punctuaţia - 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 p)

Testul 14 - pregătire pentru evaluarea naţională

Testul 14 - 30 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? 

Aşa strigă cocoana Lucsiţa, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-şi face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din faţa oglinzii, răspunde şi mai nervoasă: 

— Uf! lasă-mă dracului şi dumneata, mamiţo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! 

Dobitoaca este guvernantă la copii, şi piaptănă şi pe madam Piscopesco; cocoana Lucsiţa este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soţia lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante şi mai confortabile vile din Sinaia. [...] Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie aşa de emoţionată şi de nervoasă? [...] Din înaltul ordin al maiestăţilor lor, doamna şi domnul Zefir Piscopesco sunt invitaţi pentru astăzi, la ora 1 d.a., a lua dejunul la castelul Peleş! 

— Unde-i dobitoaca, mamiţo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulindu-şi tare necăjită cârlionţii de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. 

— Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsiţa. Şi trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de deasupra flăcării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el şi-l vâră apoi în cârlionţii rebeli. 

— Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript![...] 

— Douăsp'ce şi un sfert, soro! ce dracu faceţi? tot nu te-ai mai isprăvit?... vrei să-ntârziem? nu face pentru ca să ne aştepte, mai ales întâia oară! 

Dar madam Piscopesco, fără s-asculte vorbele domnului Zefir Piscopesco, şi încovoindu-se de talia ei elegantă în faţa oglinzii, aşa ca să-şi poată vedea turnura, întreabă: 

— Sunt bine la spate, mamiţo?[...] 

— Haide odată, soro! că te las şi merg singur! Sunt douăsprezece şi jumătate. 

Încă o privire-n oglindă. În sfârşit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soţul său. 

— La Peleş! şi mai iute! zice către birjar d. Piscopesco, după ce şi-a încrucişat braţele şi s-a aşezat bine. 

Birjarul mână. 

— Mamiţo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsiţa, care de pe verandă o scuipă, să n-o deoache; mamiţo, bagă de seamă la cheile dulapului, că iar fură zahăr dobitoaca, fir-ar a dracului să fie!

(I.L.Caragiale, La Peleş) 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: nervoasă, suie, iute.   6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa suflă-n el.      6 puncte
3. Selectează din fragmentul dat trei cuvinte care conţin diftongi.      6 puncte
4. Numeşte modurile de expunere prezente în text.      6 puncte
5. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!.    6 puncte 

Testul 13 - pregătire pentru evaluarea naţională

 Testul 13 - 24 de puncte

Citeşte, cu atenţie, textul:

La Celei, pe malul nordic al Dunării, oamenii locuiesc neîntrerupt de mii de ani. Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. Apoi, romanii au întemeiat o aşezare civilă pe care împăratul Constantin cel Mare avea să o transforme în bază militară, menită să apere podul construit peste Dunăre în anul 328. Un mileniu şi jumătate de creşteri şi descreşteri: cucerită de huni în anul 447, cetatea renaşte pe vremea împăratului lustinian, îngenunchează sub atacurile avaro-slave din secolul al Vl-lea, după care, în vremea lui Mihai Viteazul, devine un punct de rezistenţă antiotomană. Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. În situl* arheologic rămas ca amintire, ziduri din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii: termele*, mai multe locuinţe, porţi şi turnuri... Plin de copaci, de iarbă şi de flori sălbatice, locul are înfăţişarea unei grădini secrete. Dar adevărata taină se află undeva sub pământ: aşa-numita fântână secretă. Un tunel de peste 25 de metri coboară, oblic, spre un izvor aflat la 18 metri adâncime. 

(Mihaela Stănescu, Poveştile pământului ars, în revista Descoperă) 

*sit (arheologic), s.n. - aşezare arheologică; loc în care se efectuează săpături arheologice
*terme, s.f, pl. - băi publice la romani

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: 

- numele unui împărat de care se leagă istoria locului descris; 

- rolul cetăţii Sucidava în vremea lui Mihai Viteazul.   4 puncte 

2. Scrie numele autorului şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte 

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. 4 puncte 

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: [...] zidurile din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii. 4 puncte 

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. 4 puncte 

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să. 4 puncte